Când ar putea avea loc, cel mai devreme, referendumul convocat de președinte

Președintele Klaus Iohannis ar putea organiza relativ rapid un referendum pe probleme de interes național, conform legii privind referendumul.

Astfel, președintele trebuie să trimită solicitarea sa către Parlament, iar legislativul are 20 de zile calendaristice la dispoziție pentru a-și da avizul asupra acestui referendum, aviz care este consultativ. Dacă Parlamentul nu respectă acest termen, președintele poate emite decretul de organizare a referendumului și fără acest aviz, procedura considerându-se îndeplinită, conform articolului 11 din legea 3/2000 privind organizarea referendumului.

Dacă, teoretic, președintele ar trimite mâine, 24 ianuarie, solicitarea sa către Parlament, acesta ar avea la dispoziție până pe 13 februarie (20 de zile calendaristice) să adopte o hotărâre privind avizarea referendumului. Tot teoretic, a doua zi, președintele pe 14 februarie ar putea fi organizat referendumul, pentru că președintele ar putea emite pe 13 februarie decretul de organizare a referendumului, în care el decide data organizării.

Cu toate acestea, chiar dacă legea nu specifică o perioadă anume care trebuie să se scurgă de la anunțarea referendumului până la organizarea sa efectivă, în cazul referendumurilor pe probleme de interese național (deci nu de demitere a președintelui sau de modificare a Constituției), de obicei există o perioadă de 30 de zile de așa-zisă „campanie”, în care ideile puse în dezbatere la referendum sunt popularizate, timp în care autoritățile au și timpul necesar pentru a organiza scrutinul.

Astfel, adăugând această perioadă de 30 de zile la ipoteza că președintele Iohannis ar demara chiar de mâine procedurile pentru referendum, reiese că data cea mai apropiată la care s-ar putea teoretic organiza consultarea populației ar fi 11 martie, ultima duminică dinaintea expirării termenului de 30 de zile de la aducerea la cunoștință publică a referendumului.

Condițiile de validitate a referendumului implică o prezență la vot de minim 30% dintre românii înscriși pe listele electorale permanente (aproape 18 milioane), precum și faptul ca voturile valabil exprimare în cadrul acestui referendum să fie în număr de cel puțin 25% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente, conform articolului 5 din legea 3/2000.